Organizația pentru Cooperare Economică și Dezvoltare sau Organisation for Economic Co-operation and Development (OECD) este o organizație internațională, care funcționează de peste 60 de ani și care are ca scop principal dezvoltarea unor politici publice pentru îmbunătățirea nivelului de viață a populației pentru o viață mai bună.
Cristian Jura ne explică tot ce înseamnă pentru România, acesta fiind expert in dreptul sportului, pe plan național și internațional, cu mai bine de 10 ani experiența in domeniu.
De asemenea, este judecător la Tribunalul pentru Arbitraj Sportiv de la Lausanne (Elveția).
Gândul: Mai concret, ce face OECD în domeniul sportului?
De curând, OECD împreună cu Organizația Mondială a Sănătății, divizia pentru Europa, au lansat un studiu foarte interesant legat de povara activității fizice insuficiente în Europa. Concluzia studiului este aceea că desfășurarea unor activități fizice constante poate preveni mii de morți premature și să facă economii de miliare din bugetele de sănătate ale statelor membre ale Uniunii Europe. Studiul se numește: “Step up! Tackling the burden of insufficient physical activity in Europe”.
La ce cifre ar trebui să ne raportăm?
În primul rând, trebuie să precizez că standardul Organizației Mondiale a Sănătății referitor la activitatea fizică la care ne raportăm este standardul de 150 de minute de activitate fizică moderată/săptămână. Asta ar însemna aproximativ 20 – 30 de minute de activitate fizică moderată pe zi.
Conform rezultatelor studiului:
Dacă ar exista politici publice eficiente de încurajare a populației să facă sport, beneficiile ar fi uriașe:
Beneficiile par a fi foarte mari în aplicarea unor astfel de politici publice la nivel european. Cum
stăm în România?
Din păcate, în ceea ce privește aplicarea unor politici publice în a promova sportul de masă în România nu stăm bine deloc! Speranța de viața în România este una dintre cele mai scăzute în rândul statelor membre ale UE.
Mortalitatea datorată bolilor cardiovasculare este foarte crescută în țara noastră, comparativ cu alte state membre ale UE, obezitatea este de asemenea crescută și nu stăm deloc bine nici în ceea ce privește statisticile legate de numărul bolnavilor de cancer sau a numărului cazurilor de depresie.
Mă miră faptul că nu s-a discutat, din informațiile pe care le am eu, deloc în spațiul public despre acest raport.
România înregistrează (2017) printre cele mai ridicate procente din populație care nu practică deloc sport – 63% comparativ cu 46% media UE. De asemenea 51% declară că nu practică niciun fel de activități fizice comparativ 35% media UE – trendul este în creștere în ambele cazuri, față de 2013 (+3% sport, +15% activitate fizică de orice fel) – date preluate din Strategia Națională pentru Sport.
Cine ar trebui să intervină în acest sens?
Din păcate, inițiative pentru promovare sportului de masă, și implicit a creșterii gradului de sănătate a poporului român sunt foarte firave. Există o inițiativă în Parlament potrivit căreia copiii vor avea acces gratuit la terenul de sport din curtea școlii, în afara orelor de curs. Dar, din punctul meu de vedere asta este extrem de puțin.
Unde sunt politicile publice pentru tineri, pentru familiile tinere, pentru adulți, pentru persoanele trecute de 50 sau de 60 de ani?
O să vă dau un singur exemplu despre ce se poate face. În Irlanda se practică un sport numit ”walking football”, unde pur și simplu persoane trecute de o anumită vârstă, de dragul de a face sport, joacă un soi de fotbal în care nu se aleargă, dar cu determinare stau pe teren câte două reprize a câte 30 de minute.
Este insuficient faptul că există câte două ore de educație fizică și sport pe săptămână la clasele primare și la gimnaziu, potrivit planurilor-cadru în vigoare, iar elevii de liceu au câte o singură oră de sport pe săptămână
Aici sigur voi avea puncte de vedere diferite față de cei care susțin ideea unei curicule mult prea încărcate pentru elevi atunci când vorbim despre orele de sport.
În contextul în care România dorește aderarea la OECD, mă întreb de ce nu arată mai multă preocupare pentru îmbunătățirea stării de sănătate a românilor prin sport cu sprijinul ministerelor de resort?
De ce nu dezvoltă o strategie adecvată Federația Română Sportul pentru Toți, care este finanțată de la bugetul de stat? Care sunt rezultatele implementării ”Strategiei Naționale pentru Sport și Tineret in România (2016 – 2032)”?
Cu toate că nu se cunosc rezultatele implementării strategiei mai sus menționate, la sfârșitul anului 2022 a fost prezentată o nouă strategie: ”Strategia Națională pentru Sport 2022 – 2023”, deocamdată doar un draft aflat în consultare publică. Rămâne să așteptăm anul 2023 să vedem dacă noua strategia a produs rezultatele dorite sau va fi nevoie de încă o strategie.